Scurta istorie a oraşului
Rămăşiţele arheologice din oraş şi din împrejurimi ( localităţile Jelena, Livada Karaska, Mişar) confirmă că în această zonă existau aşezări încă din epoca de piatră. Šabac obţine o importanţă istorică mai mare pentru sârbi cu izbucnirea primei răscoale sârbe din 1804. Au fost câteva bătălii imortante între turci şi sârbii din împrejurimi.
Cea mai importantă a fost cu siguranţă bătălia de la Mişar, din 1806. Mişar este un sat la 6 km de Şabaţ. Paradisul sârb înrobit, cel puţin pe scurt, a fost eliberat din jugul turc pe 27 ianuarie în anul 1807. Astfel, după mai bine de trei secole, Şabaţ era în mâinile sârbeşti. Această perioadă, totuşi, se încheie în anul 1813, odată cu prăbuşirea primei revolte sârbe. Momentul real de dezvoltare, a oraşului Şabaţ începe după sfârşitul războiului în cea de-a doua revoltă sârbă.
Această perioadă coincide cu perioada de administrare a lui Jevrem Obrenovic, fratele domnitorului Miloş . Jevrem era un om de opinii largi şi avansate. El a condus Şabaţul timp de 15 ani, iar în acel timp sa schimbat mult de la rădăcină, îmbunătăţind semnificativ viaţa de ansamblu.
El a adus spiritul civilizaţiei europene, încurajează începutul unui cetăţean mai bogat, în domeniu îmbrăcăminte, locuinţă, comportament, educaţie, obiceiuri culturale. În plus el a fost cel care a adus multe lucruri noi care pe care sârbii aveau ocazia să le vadă doar în Şabaţ. Pentru prima oară în Şabaţ, în loc de frule tradiţionale, se auzea sunetul pianului.
Ceea ce este cel mai valoros şi ceea ce a fost creat în Şabaţ a fost în timpul domniei lui Jevrem şi cu siguranţă a rămas mândria Şabaţului. În Şabaţ era prima farmacie şi Spital în anul 1826, prima şcoală primară în anul 1826, gimaziul care începe din anul 1837. După terminarea domniei lui Jevrem Obrenovic, dezvoltarea oraşului continuă dinamic.
A avut o mare importanţă în Serbia şi în afara ei. A doua jumătate a secolului XIX-lea s-a dezvoltat foarte repede, alături de Belgrad şi Kragujevac a fost cu siguranţă unul dintre cele mai importante oraşe sârbe. Datorită dezvoltării sale atât de rapide cât şi a vieţii dezvoltate el a primit numele de „ Micul Paris”. Progresele şi prosperitatea oraşului sunt întrerupte de Primul Război Mondial. Oraşul a fost demolat, ars şi jefuit.
În anul 1918, după sfârşitul războiului oamenii se bucurau de libertate. În perioada cuprinsă între primul şi cel de-al doilea război mondial, a reuşit să se dezvolte şi să crească, datorită meşteşugurilor, comerţului şi agriculturii foarte dezvoltate. Deasemenea Industria chimică „ Zorka” a marcat ultimele decenii de dezvoltare a oraşului. După două decenii de pace şi linişte, cel de-al doilea Război Mondial intră din nou în Europa şi, prin urmare, Şabaţ.
Victimele celui de-al doilea război mondial erau cu miile. Libertatea a ajuns în cele din urmă pe data de 23 octombrie 1944. Primii ani de după război, au fost marcaţi de construirea şi reînnoirea bunurilor distruse de război. Au renovat şi au adus la un nivel înalt de cultură şi turism. În prezent oraşul are aproximativ 70.000 de locuitori, ceea ce face ca acesta să fie un oraş foarte important în condiţiile sale interne.
Viaţa culturală în Şabaţ
Cultura oraşului este foarte bogată, menţine acest nivel ridicat al dezvoltării culturale şi în prezent. Instituţiile culturale ale oraşului sunt: Bibleoteca Şabaţ, Muzeul Naţional, Arhiva istorică intercomunală, Centrul Cultural. Toate aceste instituţii participă la crearea şi implementarea politicii culturale ale oraşului.
Pe lângă aceste, numeroase asociaţii reprezintă un loc important în cultura oraşului, aceste asociaţii sunt: Asociaţia Artiştilor din Şabaţ, asociaţiile culturale şi artistice precum KUD Abrasevic, Ansamblul de jocuri folclorice Hajduk Stanko, şi Ansamblul artistic Civija. Moştenirea culturală a oraşului Şabaţ este foarte importantă pentru prezentul şi viitorul oraşului. Biblioteca Şabaţ a fost înfiinţată în anul 1847, este cea mai veche instituţie culturală din oraş şi una dintre cele mai vechi biblioteci din Serbia.
Problema spaţiului a fost rezolvată prin construirea unei clădiri anexe, care a fost finalizată la sfârşitul anului 2015. Biblioteca cuprinde aproximativ 200 000 de cărţi, unele dintr-e ele sunt vechi şi foarte rare. De asemenea, biblioteca organizează numeroase programe culturale- prezentare de cărţi, expoziţii de artă, întâlniri ştinţifice, precum şi activităţi cu copii şi tineri. Muzeul naţional din Şabaţ este la fel de important pentru cultura oraşului, a fost înfiinţat în anul 1934.
Colecţia muzeului are peste 12 000 de obiecte. Muzeul Naţional din Şabaţ publică şi o revistă profesională numită Muzeum. De mai bine de 50 de ani, muzeul este casa artiştilor din Şabaţ care îşi prezintă lucrările în fiecre an, în luna octombrie. Pentru contribuţia ştiinţei, Muzeul Naţional a primit numeroase premii. Apariţia vieţii teatrale în Şabaţ era în anul 1840.
Teatrul Şabaţ are trei scene: Scena pentru copii, Scena mică şi Scena Mare. Anual pregăteşte premiere de teatru, spectacole şi organizează aproximativ 50 de spectacole. Sala teatrului are 314 locuri, 235 la parter şi 79 pe balcon. Deasemenea şi Centrul Cultural este o capodoperă a culturii oraşului, fondat în 1963 ca Centrul de Tineret în 1991 a fost transformat în Centrul Cultural. Centrul Cultural are diverse conţinuturi culturale, prioritate având arta, literatura şi diverse programe pentru copii şi tineri.
Turismul oraşului Şabaţ
Şabaţ este situat pe malul râului Sava, are o poziţie foarte favorabilă turistică. Cunoscut ca „Micul Paris” datorită traiului vieţii deosebit de dezvoltat în toate domeniile. Un oraş modern care îşi promovează cultura şi istoria prin turism şi prin diferite manifestări, cele mai renumite manifestări sunt: Ruze Lipolista, Civijada, Civija Carneval, Konjicke svecanosti, Medjunarodni plivacki maraton (maratonul internaţional de înot) şi multe alte evenimete. Calendarul evenimentelor este bogat şi variat pe tot parcursul anului, ceea ce plasează oraşul pe lista oraşelor de destinaţie turistică perfectă.
Turiştii trebuie să viziteze Clădirea „ Krsmanovica kuca” care domină centrul oraşului. Clădirea are o valoare arhitecturală şi ambientală semnificativă. Este una dintre cele mai vizitate clădiri din zonă. Încă un simbol al oraşului este corul a 66 de fete, fondat în anul 1963 de către dirijorul Branko Durkovic şi cel care a rămas în fruntea corului toate aceste decenii. Când vine vorba de locuri turistice, oraşul Şabaţ este o atracţie pentru turişti, atât pentru cultura bogată, cât şi pentru istoria, tradiţia şi obiceiurile oraşului.
Câteva impresii personale despre Şabaţ
Pot spune că a fost o vacanţă superbă. Frumuseţea, energia, ideile inovative, creativitatea se întâlnesc aici, creând un mix interesant între progres tradiţie şi cultură. Prima impresie despre Şabaţ a fost foarte bună, am studiat şi savurat oraşul şi am descoperit o oază de tineri, aer proaspăt, linişte. Tind să cred că acum câţiva ani în urmă, când am vizitat oraşul, era mai puţin aglomerat. Am descoperit „ Micul Paris” . Îmi place oraşul pentru evenimentele care sunt organizate în special pentru tineri, ceea ce nu te vor face să te plictiseşti în acest oraş. Pe parcursul vacanţei pe care am petrecut-o în Şabaţ, mi-am dat seama de ospitalitatea oamenilor, bunele maniere şi păstrarea tradiţiilor. Şabaţ este un oraş de vizitat! Adriana Peroi