Cea mai recentă rundă de discuții la Organizația Națiunilor Unite care vizează asigurarea protecției vieții marine în apele internaționale care acoperă jumătate din planetă s-a încheiat fără acord sâmbătă.
A cincea rundă de discuții, care a început în urmă cu două săptămâni, a fost concepută pentru a stabili un tratat oceanic al ONU care să stabilească reguli pentru protejarea biodiversității în două treimi din zonele oceanice ale lumii care se află în afara apelor teritoriale.
Membrii ONU nu au reușit să cadă de acord cu privire la modul de împărțire a beneficiilor vieții marine, de a stabili zone protejate sau de a preveni activitatea umană cu viața în marea liberă.
„Deși am făcut progrese excelente, avem totuși nevoie de puțin mai mult timp pentru a avansa către linia de sosire”, a declarat ambasadorul ONU pentru oceane, Rena Lee, potrivit Agenției France-Presse.
Mulți au sperat că sesiunea de la New York, care a început la 15 august, va produce în cele din urmă un text de tratat convenit privind „conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine dincolo de jurisdicția națională”.
Nouăzeci la sută din toată viața din oceane, în greutate, este microbiană. Chestiile mari, acele balene și alte megafaune carismatice, sunt de fapt destul de banale în ceea ce privește biomasa generală.
Această majoritate invizibilă produce jumătate din oxigenul planetei – în fiecare secundă respirație pe care o luăm.
Militanții pentru mediu, care au remarcat că discuțiile au continuat de 15 ani, și-au exprimat dezamăgirea și au dat vina pe țările bogate, inclusiv SUA, că sunt prea lente pentru a face compromisuri.
Printre problemele care susțin tratatul se numără acordul asupra unui proces de creare a ariilor protejate , precum și evaluările impactului asupra mediului.
Această rețea interconectată de viață este cea care face ca lumea noastră naturală să se întoarcă. Dar, pe măsură ce sărbătorim Ziua Mondială a Mediului, știm că biodiversitatea de pe Pământ este amenințată. Un raport al ONU din 2019 a arătat că peste un milion de specii sunt în pericol de dispariție.
„În timp ce s-au făcut progrese, în special în privința sanctuarelor oceanice, membrii Coaliției de înaltă ambiție și țări precum SUA s-au mișcat prea încet pentru a găsi compromisuri, în ciuda angajamentelor lor”, a declarat Laura Meller de la campania Greenpeace Protect the Oceans.
Meller a spus că unele grupuri, cum ar fi insulele din Pacific și grupul din Caraibe, au făcut eforturi pentru a finaliza acordul. Dar țările din nordul global au început să lucreze pentru a ajunge la compromisuri abia în ultimele zile de negocieri, a spus ea.
„Timpul a expirat”, a adăugat Meller. „O întârziere suplimentară înseamnă distrugerea oceanului. Suntem triști și dezamăgiți. În timp ce țările continuă să vorbească, oceanele și toți cei care se bazează pe ele vor avea de suferit.”
@secgen @antonioguterres speaking now at the first thematic consultations convened by @UN_PGA @abdulla_shahid 2 discuss #OurCommonAgenda: “We must turbocharge the implementation of #Agenda2030 & of #sustainabledevelopmentgoals before it is too late.” @RomaniaUN_NY fully agrees. pic.twitter.com/wlGdUZyeie
— Ion I. Jinga (@IonJinga) February 10, 2022
Greenpeace a avertizat joi că negocierile despre tratat sunt în pragul eșecului din cauza lăcomiei țărilor din Coaliția pentru înaltă ambiție și a altora precum SUA și Canada. În discuție, a spus grupul, se acordă prioritate profiturilor viitoare ipotetice din resursele genetice marine față de protecția oceanelor.
Meller a mai spus că Rusia a blocat negocierile, refuzând să se implice în procesul tratatului și în încercări de compromis cu Uniunea Europeană „pe o gamă largă de probleme”.
Monica Medina, secretarul de stat adjunct al SUA, a declarat că țara ei a rămas angajată față de obiectivul de a proteja cel puțin 30% din oceanele lumii până în 2030. „Nu putem lăsa mareele și curenții să ne împingă înapoi”, a spus Medina. „Trebuie să continuăm.”
Cu excepția cazului în care Adunarea Generală a ONU programează o sesiune specială de urgență pentru a încheia negocierile, discuțiile nu se vor relua automat până anul viitor.
Dacă organismul nu reușește să facă acest lucru, Greenpeace a avertizat că „va fi o provocare să protejăm 30% din oceanele lumii până în 2030 – ținta de 30×30 despre care oamenii de știință spun că este minimul necesar pentru a oferi oceanelor spațiu de recuperare”.
Eșecul de a ajunge la un acord vine după ce liderii mondiali la Conferința Oceanului ONU de la Lisabona din iulie au promis că vor face tot ce le stă în putere pentru a salva mările.