Traficul de migranți este o afacere profitabilă pentru rețelele criminale, cu o cifră de afaceri anuală estimată la mai multe miliarde de euro la nivel mondial.
Contrabandiștii folosesc rute terestre, maritime și aeriene pentru a facilita migrația ilegală atât în Uniunea Europeană, cât și în interiorul acesteia.
Într-o zi de acțiune desfășurată la 2 septembrie 2024 pe întreg teritoriul României, forțele de ordine au executat 40 de mandate de percheziție și au interceptat 19 membri ai unei rețele infracționale implicate în traficul de migranți.
Europol a sprijinit această operațiune, care este rezultatul unei anchete comune între autoritățile ungare, italiene, române și slovene.
#Traficanți de #migranți reținuți în #Româniahttps://t.co/jlPbvFhJNy pic.twitter.com/f2qEWv7UIV
— Click Romania (@Click_Romania) September 4, 2024
Infractorii ascundeau migranții printre mărfuri sau îi înghesuiau în compartimente din vehicule modificate, manifestând cel mai mare dispreț pentru siguranța și bunăstarea lor.
Printre cei reținuți se numără cei cinci lideri români ai grupării, care ar fi fost responsabili de logistica și gestionarea activităților infracționale.
Ceilalți suspecți erau asociați criminali însărcinați cu recrutarea șoferilor sau cu cazarea migranților în așa-numitele case sigure, dintre care două au fost găsite în Italia.
Grupul infracțional este suspectat că a fost implicat în peste 30 de incidente de trafic de migranți începând din ianuarie 2023, transportând ilegal cel puțin 726 de migranți peste frontierele europene.
Rezultatele zilei de acțiune includ:
- 19 suspecți reținuți și prezentați în fața parchetelor pentru a depune acuzații
- 1 camionetă modificată cu un compartiment special pentru introducerea ilegală de migranți, confiscată
- 4 vehicule, un vehicul tot-teren și o motocicletă confiscate
- 52 de telefoane mobile, 2 laptopuri și o tabletă confiscate
- aproximativ 15 000 EUR în diverse valute confiscate
România către Italia pentru o sumă de până la 3 000 EUR
Oferindu și organizându-și călătoriile prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, infractorii se ofereau să transporte clandestin migranți, dintre care mulți aveau o viză de muncă temporară în România, din România în Italia, trecând prin Ungaria și Slovenia.
Grupul infracțional organizat din România este suspectat că a fost implicat în peste 30 de incidente de trafic de migranți începând din ianuarie 2023, transportând ilegal cel puțin 726 de migranți peste frontierele Uniunii Europene.
Cetățenii din Bangladesh, India, Nepal sau Pakistan care apelau la acest serviciu ilicit plăteau între 2 500 EUR și 3 000 EUR pentru călătorie.
Confruntați cu condiții care le puneau viața în pericol, migranții erau adesea ascunși în compartimente special concepute – cum ar fi pereții dubli – în spațiul de încărcare al camionetelor sau al autocamioanelor.
Pe parcursul călătoriei, infractorii foloseau vehicule suplimentare ca precursori pentru a însoți transporturile și pentru a supraveghea prezența forțelor de ordine.
Majoritatea vehiculelor utilizate de suspecți erau înregistrate în cadrul unor întreprinderi legale, cum ar fi societăți de transport.
Infractorii au organizat călătoriile prin intermediul unor celule interconectate, fiecare recrutând șoferi pentru părți individuale ale călătoriei.
Contribuția poliției europene de la Europol
Europol a facilitat schimbul de informații între țările implicate și a oferit coordonare operațională, precum și sprijin analitic.
Informațiile privind acest caz au fost furnizate, de asemenea, de ofițerii invitați ai Europol desfășurați în Galați, România.
În ziua acțiunii, a fost detașat un analist Europol cu un birou mobil pentru a verifica informațiile la fața locului.
Țări participante:
Ungaria: Biroul Național Maghiar de Investigații – Unitatea împotriva Migrației Ilegale (Nemzeti Nyomozó Iroda – Illegális Migráció elleni Osztály)
Italia: Poliția de Stat Italiană – Serviciul Operativ Central (Polizia di Stato – Servizio Centrale Operativo (SCO));
Poliția de Frontieră Italiană din Gorizia (Polizia di Stato – Settore Polizia di Frontiera di Gorizia); Poliția de Frontieră
Italiană din Gorizia (Polizia di Stato – Settore Polizia di Frontiera di Udine)
România: Poliția Română – Direcția Generală de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO)
Slovenia: Poliția Națională Slovenă (Policija)
Our #WeekendRead is about #migrationEU management in Spain
@EU_Commission alongside @EUAsylumAgency & @Frontex support Spain with funding, expertise & on the ground assistance.
From border control to better reception & protecting unaccompanied minors. Dive into details ⤵️
— EU Home Affairs (@EUHomeAffairs) September 1, 2024
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (Inspectoratul General al Polițiilor de Frontieră)
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române este o instituție specială a statului, aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.
Printre atribuțiile sale se numără supravegherea și controlul circulației peste frontiera de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în zona sa de competență.
Impunerea respectării regimului juridic al frontierei de stat, a reglementărilor privind pașapoartele și a normelor aplicabile străinilor, apărarea intereselor statului român pe Dunărea de Jos și Canalul Sulina în afara zonei de frontieră, menținerea ordinii și liniștii publice în zona sa de competență.
Poliția de Frontieră are în responsabilitate aproximativ 3.150 km de frontieră, ceea ce o confruntă permanent cu o mare varietate de probleme legate de activitățile transfrontaliere ilegale.
Acestea includ migrația ilegală, traficul de droguri, arme și mașini furate, precum și contrabanda sub toate formele sale.
Autoritatea Națională a Vămilor (Direcția Generală a Vămilor)
Autoritatea Națională a Vămilor face parte din Agenția Națională de Administrare Fiscală, care face parte din Ministerul Finanțelor.
Are un personal de peste 3 000 de funcționari vamali, care își desfășoară activitatea la nivel central, regional și local.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Autoritatea Națională a Vămilor are misiunea de a pune în aplicare măsuri care vizează, în special protejarea intereselor financiare ale UE și ale statelor sale membre.
Protejarea Uniunii Europene de comerțul neloial și ilegal, sprijinind în același timp activitatea comercială legitimă
Asigurarea securității și siguranței Uniunii și a rezidenților săi, precum și protecția mediului, după caz, în strânsă cooperare cu alte autorități.
Menținerea unui echilibru adecvat între controalele vamale și facilitarea comerțului legitim.
✈️ Our planes have taken off 1000 times so far this year to protect and monitor our borders.
1️⃣0️⃣0️⃣0️⃣ flights =
️ 14 planes and drones taking off from 7 different countries
Spotting nearly 18 000 people in distress and alerting rescue coordination centres
Sharing vital… pic.twitter.com/exx8m0Bcr1— Frontex (@Frontex) September 3, 2024
Patrule la frontierele externe ale UE
Prezența UE la frontierele externe este asigurată și de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) care:
Colectează date și informații privind rutele de contrabandă și practicile rețelelor criminale.
Oferă sprijin prin intermediul imaginilor din satelit, în cooperare cu alte agenții ale UE.
Oferă sprijin prin operațiuni în țările din afara UE.
Alte agenții ale UE
Următoarele agenții ale UE sprijină, de asemenea, acțiunea UE de combatere a introducerii ilegale de migranți:
Agenția Uniunii Europene pentru formarea în domeniul aplicării legii (CEPOL)
Agenția Uniunii Europene pentru cooperare în domeniul justiției penale (Eurojust)
Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA)
Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA)
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA)
Serviciul Român De Informații (Romanian Intelligence Service)
Serviciul Român de Informații culege și valorifică eficient informațiile referitoare la securitatea națională.
Acționează în principal pe teritoriul României, dar și în afara frontierelor naționale, în cooperare cu alte instituții cu atribuții în domeniul monitorizării și prevenirii amenințărilor transfrontaliere.
Serviciul de Informații nu are competența de a efectua urmăriri penale. Serviciul de Informații oferă un cadru specializat pentru monitorizarea tuturor evoluțiilor critice și amenințărilor la adresa securității naționale a României.
În 2001, Serviciul a fost numit Autoritatea Națională Antiteroristă. Direcția Generală de Prevenire și Combatere a Terorismului este o unitate operațională centrală de informații responsabilă cu planificarea, organizarea și desfășurarea activităților de prevenire, identificare, neutralizare și eliminare a riscurilor de securitate și a factorilor de amenințare legați de actele de terorism.
Brigada antiteroristă asigură protecția și intervenția antiteroristă în scopul prevenirii, neutralizării și eliminării tuturor operațiunilor teroriste din țară.
În cazul unei crize teroriste, Centrul de coordonare operativă antiteroristă oferă sprijin logistic și operațional Centrului național de operațiuni antiteroriste, care face parte din mecanismul național de gestionare a crizelor.
Important visit today of Minister of Civil Defence @CarlOskar and @Raed_Arafat_DSU at ECCC headquarters in Bucharest ! The exchanges with Executive Director @LucaTagliaretti focused on the Centre’s activities, funding opportunities and areas of future cooperation.#DigitalEU pic.twitter.com/UQi8NNgm1q
— European Cybersecurity Competence Centre (@Cybersec_ECCC) August 19, 2024