Liz Truss a fost criticată după ce a spus că „juriul încă nu a decis ” când a fost întrebată dacă dl Macron este un „prieten sau dușman” al Regatului Unit la o întâlnire de lideri conservatori. Ea a adăugat că dacă va fi aleasă premier, l-ar judeca pe „fapte, nu cuvinte”.
Summitul, considerat o Comunitate Politică Europeană dincolo de UE, a fost susținut de domnul Macron, care a declarat joi reporterilor că a trimis un „mesaj de unitate”.
Se pare că s-a dovedit fructuoasă în ceea ce privește facilitarea întâlnirilor bilaterale pentru doamna Truss.
Premierul și dl Macron au lansat o declarație comună în care promit un pachet „ambițios” de măsuri care vizează „încheierea” traversărilor cu bărci mici pe Canal.
Se înțelege că mai multe detalii vor fi prezentate de către ministrul de interne „la momentul potrivit”.
Cei doi lideri au anunțat, de asemenea, că intenționează să organizeze un summit Marea Britanie-Franța în 2023 în Franța „pentru a promova o agendă bilaterală reînnoită”.
Dl Macron a spus: „Avem valori și istorie, așa că sunt fericit că ne reîntâlnim. „Aceasta este o insulă, dar această insulă nu s-a mutat de pe restul continentului, așa că avem atât de multe lucruri în comun.”
Regatul Unit și Franța s-au confruntat cu mai multe probleme în ultimii ani, inclusiv traversarea cu barca migranților în Canalul Mânecii, un pact militar între Marea Britanie, SUA și Australia și măsurile Brexit care implică Irlanda de Nord.
J’en ai fait la proposition au Parlement européen le 9 mai dernier, aujourd’hui nous y sommes : pour un dialogue stratégique à l’échelle du continent, une Communauté politique européenne est née. 44 Nations portent ensemble un message d’unité. pic.twitter.com/Fk1CXOGWxk
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) October 6, 2022
Președintele francez a spus că speră într-o „nouă fază” în relațiile post-Brexit. Au fost prezenți și turcul Recep Tayyip Erdogan, precum și participarea Norvegiei, un furnizor cheie de energie al Regatului Unit.
Marea Britanie a fost mai puțin dornică să vorbească despre securitate, de frică că EPC ar putea fi văzută ca un fel de armată europeană mai importanta decât alianța militară NATO.
Turcia a vorbit despre o abordare „echilibrată” a Rusiei și nu a aderat la sancțiunile occidentale.
Directorul Centrului pentru Reforme Europene, Charles Grant, a declarat că una dintre măsurile succesului va fi „convinge Serbia, Azerbaidjan și Turcia să se încline puțin mai mult spre Occident și mai puțin către Rusia”.
Un semn al incertitudinii cu privire la ceea ce este cu adevărat EPC este că au existat mesaje mult mai clare despre ceea ce nu este.
Nu este un substitut pentru NATO sau G7, ni se spune. De asemenea, nu este o „sală de așteptare” puțin mai confortabilă pentru țările dornice să adere la UE. Nici nu este un forum care va fi dominat de instituțiile UE.
Asta în ciuda faptului că președintele Consiliului European, Charles Michel, a emis invitații, în timp ce întâlnirea în sine a fost pusă în fruntea unui summit UE.
Bruxelles insistă că doar a facilitat forumul – nu este „UE plus plus”, a insistat un înalt oficial.
Oficialii au recunoscut că găsirea planului de locuri potrivit a fost o durere de cap majoră, forțând ore de discuții între diplomați înalți din cauza unor dispute de lungă durată și noi între țările participante.
„A fost greu, foarte greu”, a spus un oficial, în timp ce altul a spus că planul de locuri a fost cel mai dificil lucru de organizat în cadrul summitului internațional.
Așa sunt diviziunile încât discuțiile liderilor sunt împărțite în două grupuri de lucru separate, care apoi se schimbă pentru a se asigura că anumiți lideri nu sunt în aceeași cameră.
Serbia și Kosovo participă ambele la summit, dar ca moștenire a destrămarii Iugoslaviei, Belgradul încă refuză să-și recunoască vecinul ca țară independentă.
Acest lucru a trebuit să fie luat în considerare la așezarea celor doi lideri; Aleksander Vucic, președintele Serbiei, și Vjosa Osmani-Sadriu, președintele Kosovo iar Finlanda intenționează să se alăture NATO în același timp cu vecinul său apropiat.
Se spune că alți lideri se feresc să nu fie așezați prea aproape de autoritarul Erdogan, care se află, de asemenea, în conflicte foarte publice cu Grecia.
Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul grec, a avertizat miercuri că Atena este pregătită să folosească trupe dacă este necesar pentru a-și proteja suveranitatea, în timp ce a atacat ceea ce Grecia consideră foraj ilegal turcesc în apele sale teritoriale.
S-a spus că președintele turc, un musulman, vrea să evite să fie plasat lângă colegii lideri dacă consumă alcool. De asemenea, el va refuza să fie asociat cu omologul său armean, din cauza unei dispute de lungă durată privind genocidul.
Meeting European leaders in Prague today, the Prime Minister welcomed the strong show of unity against Russian aggression.
The UK will continue to work with our allies to secure our energy supply, tackle people smuggling gangs and stand up to despots. pic.twitter.com/3DMpMCVN7z
— UK Prime Minister (@10DowningStreet) October 6, 2022
Într-o declarație comună după întâlnire, Macron și Truss s-au angajat să organizeze un summit Marea Britanie-Franța în 2023 „pentru a promova o agendă bilaterală reînnoită”. Decizia marchează o dezgheț a relațiilor, după ce anul trecut un summit franco-britanic pentru apărare a fost anulat pe fondul conflictului privind pactul submarin al Regatului Unit cu SUA și Australia.
Vorbind după întâlnire, Macron a spus că este „o veste foarte bună” că Truss a decis să vină la Praga, când a fost întrebat dacă participarea ei ar putea ajuta Marea Britanie să întoarcă pagina despre Brexit. „Întrucât Regatul Unit este implicat într-o mulțime de inițiative comune, cred că are sens atât pentru Marea Britanie, cât și pentru noi, pentru că împărțim același continent… Sper că aceasta este o nouă fază a relațiilor noastre comune și că aceasta este începutul zilei de după”, a spus el reporterilor.
El a mai spus că are sens ca Marea Britanie să se alăture grupului de cooperare energetică în Mările Nordului. Marea Britanie a părăsit grupul, care promovează energia eoliană offshore, din cauza Brexit-ului.
Cei doi au convenit să intensifice cooperarea pentru „încheierea” traversărilor cu bărci mici în Canal înainte de un summit din 2023.
Liderii de la UE și Marea Britanie, Turcia, Norvegia și Balcani s-au întâlnit joi la prima Comunitate Politică Europeană de la Praga.
Au discutat despre energie, migrație și securitate, cu un accent deosebit pe războiul din Ucraina. Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a vorbit prin intermediul unui link video.
It was good meeting again 🇪🇸PM @sanchezcastejon as we work to strengthen the cooperation ties between 🇲🇩&🇪🇸. We have discussed #Moldova‘s efforts to tackle multiple crises & thanked for all the support for our bid to join the EU🇪🇺family. pic.twitter.com/4bDPSDBy1s
— Maia Sandu (@sandumaiamd) October 6, 2022
Ce este Comunitatea Politică Europeană?
Winston Churchill, fostul prim-ministru britanic a promovat ideea integrării europene și a fost unul dintre primii care a cerut „Statele Unite ale Europei”.
Când a propus planul în acest an, dl Macron a spus că va „oferi o platformă de coordonare politică” pentru țările, atât cele din UE, cât și cele care nu sunt.
Invazia Ucrainei de către Rusia a dat un nou impuls pentru cooperarea între națiunile din afara celor 27 de state membre ale UE.
Discurs al lui Emmanuel Macron la ceremonia de închidere a Conferinței privind Viitorul Europei
„Pacea mondială nu poate fi păstrată fără a depune eforturi creative proporționale cu pericolele care o amenință.” Aceste cuvinte rostite de Robert Schuman la 9 mai 1950 despre contribuția pe care o Europă vie o poate aduce civilizației sunt mai cruciale ca niciodată.
Aceste eforturi creative se potrivesc vremurilor în care trăim și sunt astăzi, fără îndoială, mai necesare decât în trecut. Se potrivesc în aceste vremuri în care războiul a revenit pe continentul nostru – așa cum ați spus cu atâta acuratețe cu toții -, într-o perioadă în care un popor european, poporul ucrainean, luptă pentru libertate.
Acestea se potrivesc într-un moment în care dumneavoastră, cetățeni europeni, deputați în Parlament, miniștri, comisari, lideri politici și cetățeni cu experiență reală, așa cum ați spus mai devreme, ați finalizat un exercițiu democratic care nu a mai fost văzut până acum în istoria noastră sau în istoria lumii.
Sunteți reprezentanții acestei Europe vii, creative, democratice, a acestei Europe a acțiunii, și depinde de noi să fim artizanii ei, aici, la Strasbourg, în această capitală europeană pe care o ținem atât de drag.
Alegerea suverană a poporului francez m-a adus astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă spune că este o sarcină istorică de care Franța nu se va sfii, dar va munci și mai mult pentru a o îndeplini, pentru că Franța a ales încă o dată cu claritate și hotărâre Europa pentru a încredința eu cu încă un mandat pentru a lucra cu voi toți pentru a construi o Europă mai puternică și mai suverană.
Împreună am decis în urmă cu un an că această Europă pe care o sărbătorim astăzi va intra într-o nouă etapă. A fost cu președintele David Sassoli, iar gândurile noastre sunt cu el astăzi, așa cum ați spus cu toții atât de bine, și a fost sub președinția portugheză, António. Aș dori să felicit președinția și eleganța prim-ministrului portughez, care este alături de noi astăzi, pentru că a rămas în mod constant loial acestui angajament.
Având în vedere consecințele dramatice ale războiului Rusiei care afectează țările europene pe mai multe fronturi, am convenit să lansăm Comunitatea Politică Europeană cu scopul de a reuni țările de pe continentul european și de a oferi o platformă de coordonare politică.
Ambiția este de a reuni liderii pe picior de egalitate și de a încuraja dialogul politic și cooperarea pe probleme de interes comun, astfel încât, împreună, să lucrăm la consolidarea securității, stabilității și prosperității Europei în ansamblu.
În cadrul diferitelor schimburi planificate, veți avea ocazia să discutați teme precum pacea și securitatea, situația economică, energia și clima, precum și migrația și mobilitatea. Nu se are în vedere niciun rezultat formal scris al Comunității Politice Europene.
În ceea ce privește aspectele practice, întâlnirea, care va avea loc la Castelul Praga pe 6 octombrie, va începe cu o sesiune plenară de deschidere între orele 13:00 și 14:00.
Ulterior, veți fi invitat să participați la mese rotunde până la aproximativ 16:00. De la 16:00 la 19:00, veți avea ocazia să programați întâlniri bilaterale. Sesiunea plenară de închidere va avea loc în timpul cinei.
Consiliul European este prezidat de Președintele Consiliului European și cuprinde șefii de stat sau de guvern. Participa și președintele Comisiei, la fel ca și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.