Alfabetul chirilic este un script antic datând de peste 1000 de ani, cea mai veche formă a alfabetului a apărut în Bulgaria în secolul al IX-lea. Unii bulgari au avut conturile Twitter suspendate și tweet-urile ascunse, deoarece Twitter a crezut ca sunt conturi si mesaje ale roboților ruși deoarece si Rusia foloseste alfabetul chirilic, anunta BBC.
Хей, Туитър, кирилицата е азбуката на поне 12 държави, които не са Русия! Айде по-сериозно, а? @Twitter, that’s not a bot message is in a language that’s not Russian. Google speaks it, so go translate, okay? And no more shadow banning. https://t.co/nLU9JjA6JC
— Ilia Temelkov 🦄 (@soregashij) May 22, 2018
Vorbind la o investigație a comisiei Senatului din Statele Unite privind conținutul extremist și dezinformarea rusă online, consilierul general de la Twitter, Sean Edgett, a explicat motivului pentru care s-ar putea întâmpla acest lucru.
In octombrie 2017 el a spus că instrumentele de la Twitter nu “încearcă să facă diferența între automatizarea”bună”sau”rea” atunci când caută conturi legate de Rusia.
“Totul se bazează pe semnale obiective, măsurabile, cum ar fi calendarul tweet-urilor și angajamentelor de a clasifica o acțiune dată ca fiind automată.”
Ce se poate califica drept un cont de Twitter legat de Rusia?
- Creat în Rusia
- Înregistrat cu un operator de telefonie rusa sau o adresă de e-mail din Rusia
- Numele afișat al utilizatorului conține caractere chirilice
- Mesajele sunt frecvent în limba rusă
- Conectat la Twitter printr-o adresă IP rusă chiar si pentru o singura dată
“Consideram ca un cont sa fie legat de Rusia daca ar avea unul dintre criteriile relevante”, a spus Edgett.
Având un nume afișat care conține caractere chirilice sau tweeting în limba rusă ar putea face algoritmii de la Twitter pentru a crede că contul a fost automatizat.
Cu toate acestea, BBC nu a văzut astfel de probleme cu Ucraina sau Belarus, alte două țări care folosesc alfabetul chirilic.
Twitter a declarat că “examinează această problemă și va lua toate măsurile necesare pentru a rezolva această problemă, continuând să întreprindă acțiuni pentru a pune în aplicare condițiile de folosire și pentru a combate rețelele malware de spam și automatizare”.
Twitter încearcă să blocheze conturile automate de social media, acordând o importanță deosebită anumitor tweet-uri. Utilizatorii au fost blocati din conturile lor până când au verificat cu numărul lor de telefon că sa dovedeasca ca sunt reali.
Alfabetul chirilic a fost folosit la scrierea textelor redactate in limba slava veche (paleoslava), incepand din secolul al IX-lea, apoi in medioslava, precum si in limba romana, incepand din secolul al XVI-lea pana in secolul al XIX-lea. Are 43 de semne slave, din care 27 au si valoare numerica (slavo-cifre).
Inceputurile literaturii slavilor ortodocsi sunt legate de numele a doi greci, frații Chiril (Chirila) Constantin (827-869) si Metodiu (d. in 885). Originea lor din Salonic a dat nastere la ipoteza ca acesti apostoli ai slavonismului “ar fi putut” sa se traga din romanii macedoneni. Ei si-au consacrat viața misionariatului de evanghelizare a popoarelor slave (convertirea la crestinism). Chiril si Metodiu au conceput in acest scop alfabetul slavonesc, supranumit chiliric, pe care l-au folosit si romanii pana in secolul al XIX-lea.
Despre epoca si formele adoptarii alfabetului chirilic in scrierea limbii romane, au existat multe pareri contradictorii. Potrivit unora, limba slavona si caracterele chirilice au inlocuit limba latina si alfabetul latin in Biserica romaneasca in secolul al X-lea si s-au consolidat in secolele urmatoare, ca urmare a impunerii acestora de catre Imperiul Bulgar si ca reactie la propaganda catolica.
Insa Dimitrie Cantemir, in Descriptio Moldaviae (redactata in 1716 in latina), afirma ca s-a scris cu litere latine pana la Conciliul de la Florenta (1432), adica timp de 400 de ani dupa schisma din 1054. Domnitorul Alexandru cel Bun, sfatuit de mitropolitul sau, ar fi poruncit arderea cartilor si textelor cu caractere latine, si inlocuirea cu alfabetul chirilic si slavona, cu scopul de a impiedica raspandirea catolicismului in principatul Moldova. Mihail Kogalniceanu a sustinut aceeasi teza (in revista Alauta romaneasca, 1838).