Răspunsul UE de la invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022 a inclus mai multe runde de sancțiuni împotriva Rusiei, precum și asistență militară și ajutor umanitar pentru Ucraina. UE a acordat, de asemenea, protecție temporară ucrainenilor și resortisanților țărilor terțe care fug de conflict și a discutat despre planurile de a pune capăt dependenței unor state membre de energia rusă.
Acordul de asociere UE-Ucraina
UE și Ucraina au un acord de asociere, în vigoare din 2016. Acordul oferă un cadru pentru convergența Ucrainei cu UE în sfera politică, economică și juridică.
În 2013, președintele ucrainean Viktor Ianukovici a declarat că nu va semna acordul de asociere. Ianukovici, care era privit ca fiind apropiat de Rusia, a citat opoziția Rusiei față de acord. Decizia președintelui Ianukovici a dus la un val de proteste în masă și la un răspuns violent din partea guvernului. El a fost demis din funcție de Parlamentul ucrainean în februarie 2014 și a fugit în Rusia. Un nou guvern a semnat apoi acordul cu UE.
Răspunsul UE la anexarea Crimeei de către Rusia
La scurt timp după ce președintele Ianukovici a fost forțat să demisioneze, Rusia s-a mutat să ocupe Crimeea. Aceasta a fost urmată de proteste ale separatiștilor pro-ruși în regiunea Donbas din estul Ucrainei, părți din această regiune ajungând sub controlul lor în aprilie 2014.
UE a condamnat acțiunile Rusiei, calificând acțiunea din Crimeea ca fiind ilegală și a cerut Rusiei să se retragă. Implicarea Rusiei în G8 de atunci a fost încheiată, iar UE a declarat că suspendă discuțiile ulterioare privind un nou acord de cooperare.
UE a impus sancțiuni împotriva oficialilor implicați în acțiunile din Ucraina. Aceasta a implicat interdicții de călătorie și înghețare a activelor. UE a adoptat, de asemenea, sancțiuni împotriva Rusiei în iulie 2014. Acestea au inclus o interdicție a importului și exportului de arme și materiale conexe și o interdicție a exportului de bunuri cu dublă utilizare pentru utilizatorii militari. Au existat, de asemenea, restricții la exporturile de echipamente și tehnologii legate de energie. Aceste sancțiuni au rămas în vigoare din 2014
Răspunsul UE la invazia rusă a Ucrainei
Rusia și-a început invadarea Ucrainei pe 24 februarie 2022. Declarația Consiliului European (șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE) din aceeași zi a declarat că Rusia „încălcă grav dreptul internațional” și că UE va „impune masiv și consecințe grave asupra Rusiei pentru acțiunea sa”.
Sancțiunile UE împotriva Rusiei
Sancțiunile au fost coordonate cu SUA, Marea Britanie și alți aliați. Noi sancțiuni au fost deja impuse Rusiei pe 22 februarie, după ce președintele Putin a semnat ordinul de recunoaștere a republicilor independente autodeclarate din regiunea Donbas. Pe 25 februarie au fost anunțate alte sancțiuni, iar acestea au fost extinse din nou pe 28 februarie, 2 martie și 15 martie.
Lista persoanelor și entităților supuse înghețului de active și interdicției de călătorie a fost extinsă progresiv pentru a include președintele Putin, miniștrii guvernului, toți membrii parlamentului rus și diverși oameni de afaceri.
Sancțiunile financiare au inclus:
interzicerea accesului băncilor ruse pe piețele financiare ale UE și interzicerea tranzacțiilor cu Banca Centrală a Rusiei;
înghețarea activelor unor bănci rusești;
interzicerea băncilor ruse din sistemul de mesagerie SWIFT pentru tranzacțiile financiare.
Alte sancțiuni au inclus:
interzicerea transportatorilor aerieni ruși și a altor aeronave înmatriculate sau deținute de Rusia în UE care aterizează, decolează sau zboară deasupra teritoriilor UE;
interzicerea difuzării de către instituțiile mass-media de stat ruse Russia Today și Sputnik;
interzicerea tranzacțiilor cu anumite companii de stat;
o interdicție a exporturilor UE de mărfuri legate de sectorul de rafinare a petrolului și industria aviației și spațiale (inclusiv aeronave);
restricții comerciale privind fier și oțel și bunuri de lux.
În urma unui acord între țările G7, UE a anunțat, de asemenea, pe 15 martie, că va exista măsuri pentru a refuza produselor și serviciilor rusești „tratamentul națiunii celei mai favorizate” pe piețele UE. Aderarea Belarusului la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) ar fi, de asemenea, blocată.
Sancțiuni împotriva Belarusului
Au fost aplicate și sancțiuni împotriva Belarusului, pentru rolul său în sprijinirea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Aceasta include restricții privind utilizarea serviciilor SWIFT pentru trei bănci din Belarus și alte sancțiuni financiare. Membrii armatei din Belarus sunt pe lista persoanelor supuse sancțiunilor.
Încheierea dependenței UE de energia rusă
La 8 martie, Comisia Europeană a anunțat o schiță pentru un plan pentru a face Europa independentă de combustibilii fosili ruși înainte de 2030. Comisia a evidențiat, de asemenea, măsuri pentru a răspunde la creșterea prețurilor la energie în Europa și pentru a reaproviziona stocurile de gaze pentru iarna următoare. Comisia a spus că acest lucru ar putea reduce cererea UE de gaz rusesc cu două treimi înainte de sfârșitul anului.
UE importă 90% din consumul său de gaze, din care Rusia furnizează aproximativ 45%. Rusia reprezintă, de asemenea, aproximativ 25% din importurile de petrol și 45% din importurile de cărbune. Unele state membre au propus interzicerea importurilor de energie din Rusia. Alte state, cum ar fi Germania, sunt reticente în a merge atât de departe, având în vedere nivelul ridicat de dependență de aceste importuri. Guvernul german a anunțat totuși că nu va permite gazoductului Nord Stream 2 din Rusia către Germania să înceapă operațiunea.
Summit-ul de la Versailles, 10-11 martie 2022
Liderii statelor membre UE s-au întâlnit la Versailles pe 10 și 11 martie. Ei au adoptat o declarație care descrie „războiul de agresiune” al Rusiei ca fiind o „schimbare tectonă în istoria europeană”. Acesta a spus că UE a decis să „își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea noastră și să ia pași decisivi în direcția construirii suveranității noastre europene”. Declarația a luat diverse angajamente care vizează:
consolidarea capacităților de apărare ale UE;
reducerea dependențelor energetice;
construirea unei baze economice mai robuste.
Propunerile vor fi dezvoltate în continuare de către Comisia Europeană și statele membre.
Sprijinul UE pentru Ucraina
Asistență militară
La 28 februarie 2022, UE a anunțat că va finanța achiziția și livrarea de echipamente militare letale către Ucraina. Aceasta ar fi pentru prima dată când UE ar furniza echipamente letale unei țări terțe. În acest scop, au fost alocate 450 de milioane EUR în cadrul Facilității europene pentru pace. 50 de milioane de euro au fost alocate pentru provizii neletale.
La 21 martie, miniștrii de externe ai UE au convenit că vor fi alocate alte 500 de milioane EUR în cadrul Facilității europene pentru pace.
Protecție temporară pentru persoanele care fug din Ucraina
La 4 martie, UE a adoptat o legislație care prevede protecția temporară pentru persoanele care fug din Ucraina. Acest lucru se aplică cetățenilor ucraineni și membrilor familiei acestora, dacă au locuit în Ucraina până la 24 februarie 2022 sau înainte. Se va aplica și resortisanților țărilor terțe sau apatrizilor care beneficiază de protecție internațională în Ucraina, precum și membrilor familiei acestora.
Protecția temporară va fi acordată pentru până la trei ani. Schema s-ar putea încheia mai devreme dacă Consiliul UE decide că este sigur să se întoarcă în Ucraina. Persoanele care fug din Ucraina vor avea drepturi de ședere, acces la piața muncii și locuințe, asistență medicală și acces la educație pentru copiii din statul membru în care merg. UE va coordona asistența și va oferi finanțare pentru statele membre gazdă.
Sprijin umanitar și economic
Comisia Europeană a anunțat un pachet de sprijin de urgență de 500 de milioane de euro pentru cei afectați de conflictul din Ucraina la 1 martie 2022. Se estimează că proviziile livrate prin Mecanismul de protecție civilă al UE de către statele membre ale UE valorează încă 100 de milioane de euro. Ajutorul umanitar a fost îndreptat către Ucraina și către țările vecine care primesc persoane care fug din Ucraina.
La 1 februarie 2022, Comisia Europeană a anunțat un program de împrumut de urgență de asistență macrofinanciară (MFA) în valoare de 1,2 miliarde EUR către Ucraina. Jumătate din aceasta era de așteptat să fie livrată până în martie. În perioada 2014-2021, au fost deja acordate împrumuturi AMF de 5 miliarde EUR. Unele fonduri au fost reținute, deoarece au fost condiționate de reformele întreprinse în Ucraina.
Cererea Ucrainei de aderare la UE
Ucraina a depus o cerere de aderare la UE la 28 februarie 2022. Președintele Zelenskyi a cerut aderarea ucraineană imediată la UE, propunând ca aceasta să se facă în conformitate cu „o nouă procedură specială”.
Liderii UE au declarat la Versailles în perioada 10-11 martie că „Ucraina aparține familiei noastre europene” și că UE își va aprofunda parteneriatul cu Ucraina. Consiliul UE a solicitat Comisiei Europene să își prezinte avizul cu privire la cererea Ucrainei (precum și la cererea făcută de Moldova și Georgia la începutul lunii martie).
Mai multe state membre ale UE din fostul bloc sovietic au cerut UE să înceapă rapid procesul de aderare a Ucrainei la UE. Cu toate acestea, alte state membre au adoptat un ton prudent și au subliniat procesul îndelungat de aderare.