Suedia a eliminat ultimul obstacol în calea aderării la NATO, după ce parlamentul Ungariei a votat pentru ratificarea candidaturii.

Președintele rus Vladimir Putin a invadat Ucraina în 2022, în speranța că aceasta va frâna extinderea NATO. Membrii sunt de acord ca, în cazul în care una dintre ele este atacată, celelalte să o ajute să se apere.

NATO – Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – a fost formată în 1949 de 12 țări și are 31 de membri în Europa și America de Nord, inclusiv Regatul Unit, SUA, Canada, Franța, Germania, Italia, Spania și Turcia.


După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, multe țări din Europa de Est au aderat: Albania, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, România, Lituania, Letonia și Estonia.

Scopul său a fost de a bloca expansiunea Uniunii Sovietice – un grup de state comuniste care includea Rusia.Țara nordică a solicitat să se alăture alianței de apărare după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.


Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Suedia oferă refugiu militanților kurzi și că trebuie să facă mai mult pentru a reprima grupurile rebele precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan, pe care îl consideră o organizație teroristă.

Harry Truman a fost cel de-al 33-lea președinte al Statelor Unite, ocupând funcția de președinte între 1945 și 1953. Și-a preluat funcția la 12 aprilie 1945, în urma decesului președintelui Franklin D. Roosevelt, și a fost ales pentru un mandat complet în 1948.
Harry Truman a fost cel de-al 33-lea președinte al Statelor Unite, ocupând funcția de președinte între 1945 și 1953. A preluat funcția la 12 aprilie 1945, în urma decesului președintelui Franklin D. Roosevelt, și a fost ales pentru un mandat complet în 1948.

Turcia este membră a NATO din 1952, are a doua armată ca mărime și este gazda sediului Comandamentului terestru aliat.

În noiembrie 2015, Turcia a doborât un avion de vânătoare rusesc în spațiul său aerian și a fost primul caz de acest fel al unei țări NATO din 1952 încoace.

Aderarea la NATO, împreună cu asistența oferită de Doctrina Harry Truman sub formă de asistență monetară pentru Grecia și Turcia și militară, a permis Ankarei să își construiască o armată modernă și capabilă și a oferit republicii o mare parte din seriozitatea pe care o căuta de mult timp prin afilierea la Occident.

Doctrina Truman este o politică externă americană care promite “sprijinul american pentru democrații împotriva amenințărilor autoritare”.

Doctrina a luat naștere cu scopul principal de a contracara creșterea blocului sovietic în timpul Războiului Rece.

Bazele aeriene de la Incirlik și Konya au fost implicate în mai multe operațiuni militare NATO de la înființarea lor.

Aderarea la NATO a fost cea mai bună acțiune de politică externă pe care Turcia a urmărit-o după declararea republicii la 29 octombrie 1923.


În timpul Războiului Rece, apartenența sa la alianță a împiedicat Turcia să fie invadată de Uniunea Sovietică și a contribuit la asigurarea unui spațiu pentru dezvoltarea sa economică în calitate de aliat occidental.

Turcia a fost membră a programului american de avioane de luptă F-35 până în 2019, dar a fost scoasă din programul de avioane de luptă de atac comun atunci când Turcia a decis să cumpere sisteme avansate de rachete de apărare aeriană S-400 din Rusia.


Relația Turciei cu NATO este foarte complicată, în special în ultimii ani. Au apărut tensiuni din cauza operațiunilor militare ale Turciei în Siria, a achiziționării de către Turcia a sistemelor de apărare antiaeriană S-400 de fabricație rusească și a evoluțiilor politice interne care au generat îngrijorări în rândul unor membri NATO cu privire la angajamentul Turciei față de principiile democratice și drepturile omului.

Într-un moment de referință pentru industria aerospațială turcă, primul său avion de luptă fabricat pe plan local, avionul de luptă KAAN, și-a încheiat zborul inaugural la baza aeriană Akinci, în apropiere de Ankara.

Parlamentul Ungariei a aprobat aderarea Suediei la NATO, la aproape doi ani după ce țara neutră din punct de vedere istoric a depus cererea de aderare la alianța militară occidentală, punând capăt unor luni de dispute diplomatice


Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că a fost o “zi istorică” și un “pas mare” pentru Suedia de a abandona 200 de ani de neutralitate.

“Suedia este o țară remarcabilă, dar ne alăturăm NATO pentru a apăra și mai bine tot ceea ce suntem și tot ceea ce credem”, a declarat el.

Luând cuvântul după votul de luni de la Budapesta, premierul suedez, Ulf Kristersson, a salutat “o zi istorică”.

“Parlamentele tuturor statelor membre NATO au votat acum în favoarea aderării Suediei la NATO. Suedia este pregătită să își asume responsabilitatea pentru securitatea euro-atlantică”, a declarat el.


La o conferință de presă, el a descris decizia ca fiind o întoarcere acasă pentru această țară, care a renunțat la două secole de neutralitate și nealiniere militară atunci când a solicitat să se alăture alianței militare în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina.

“Suedia lasă acum în urma noastră 200 de ani de neutralitate și independență față de alianță. Este un pas mare, pe care îl vom lua în serios, dar și un pas foarte natural… Aderarea la NATO înseamnă că ne întoarcem acasă la un număr mare de democrații care lucrează împreună pentru pace și libertate și o cooperare foarte reușită.”


Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că decizia Ungariei a făcut alianța “mai puternică și mai sigură”.

Aprobarea parlamentului trebuie să fie semnată acum de președinte după care o invitație oficială va fi trimisă Suediei pentru a se alătura grupului de 31 de membri.

Conform protocolului NATO, guvernul american trebuie să fie notificat cu privire la ratificarea de către statele membre a unei noi țări.


Secretarul general invită noua țară să adere la tratat, care este apoi trimisă Departamentului de Stat al SUA, care o invită în mod oficial să devină membră a NATO.

Turcia și Ungaria au fost țările care au refuzat să aprobe cererea Suediei, în urma unei dispute legate de ceea ce au numit sprijinul acordat de Suedia separatiștilor kurzi.

Procesul de aderare a Suediei a durat mult mai mult decât cel al Finlandei, vecina sa, din cauza tensiunilor diplomatice cu Turcia și Ungaria, membre NATO.


Anul trecut, o serie de incidente cu arderi ale Coranului în Suedia a inflamat tensiunile cu Ankara, în timp ce guvernul lui Orbán a fost implicat într-o dispută cu Suedia în septembrie, din cauza criticilor aduse democrației maghiare și predării în școlile suedeze.

Suedia a depus cererea de aderare la NATO în mai 2022, în același timp cu Finlanda, într-o schimbare istorică a politicii sale de securitate.

Fostul prim-ministru Magdalena Andersson, care a inițiat procesul, a salutat luni decizia Ungariei, declarând la postul de televiziune SVT că aceasta “ne va consolida securitatea”.

Suedia este una dintre țările din Uniunea Europeană care au acuzat Ungaria de regres în ceea ce privește principiile democratice ale UE.


Viktor Orban este un politician naționalist care are legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin și a blocat adesea eforturile UE de a trimite ajutor militar Ucrainei în schimbul ajutorului financiar din partea Uniunii Europene.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat pentru un ziar german că nu a vrut să o sperie pe cancelarul Angela Merkel, despre care se știe că se teme de câini, atunci când și-a adus labradorul de companie pentru a o întâlni în 2007.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat pentru un ziar german că nu a vrut să o sperie pe cancelarul Angela Merkel, despre care se știe că se teme de câini, atunci când și-a adus labradorul de companie pentru a o întâlni în 2007.

După invazia rusă în Ucraina, în Germania a avut loc o dezbatere aprinsă cu privire la posibilitatea de a impune un embargo asupra importurilor de gaze naturale rusești ca sancțiune împotriva agresiunii Rusiei.

La acea vreme, Germania importa 55% din gazele sale din Rusia, iar mulți au susținut că embargoul ar zdrobi economia Germaniei.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat luni că a refuzat să excludă trimiterea de trupe terestre în Ucraina, dar a precizat că nu există un consens cu privire la această măsură, în cadrul unei reuniuni la Paris a 20 de lideri în principal europeni, convocată de Macron pentru a intensifica răspunsul european la progresele militare rusești în interiorul Ucrainei.

Protejând ambiguitatea strategică a Franței, el a declarat că “nu există un consens pentru a susține oficial orice trupe terestre.

Acestea fiind spuse, nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura că Rusia nu se impune”.

El a subliniat că doctrina din trecut, cum ar fi trimiterea de rachete și avioane cu rază lungă de acțiune, a fost dată la o parte, adăugând că “oamenii obișnuiau să spună să le dăm doar saci de dormit și căști”. El a spus: “Trebuie să facem tot ce putem pentru a ne obține obiectivul”.

Leave A Reply