Sefa politicii externe a Uniunii Europene, Federica Mogherini, a prezentat viziunea Bruxelles-ului privind politica externa, de securitate si aparare a UE.
Ea a cerut un parteneriat de securitate “pozitiv si constructiv” cu Marea Britanie, adaugand: “Suntem gata sa lucram impreuna la nivel diplomatic, la fata locului si in functie de capacitatile noastre”.
Dar Mogherini a subliniat ca dupa Brexit, Marea Britanie “va fi un partener, insa dar ca o tara terta si ca Marea Britanie nu va fi un” semi-membru “, sau un membru” ad honorem “: pentru ca nu exista asa ceva.”
Acesta declaratie a fost facuta dupa ce guvernul britanic a stabilit saptamana trecuta propunerea sa detaliata pentru un viitor parteneriat bilateral de aparare si securitate “de profunzime si amploare fara precedent”.
Domeniul securitatii nu a primit un loc important in negocieri pana in prezent sau atentia necesara pentru stabilirea unui cadru practic pentru cooperarea in domeniul securitatii in desfasurare, accentul fiind pus pe comert in prezent, relatii economice si “aliniere de reglementare”.
Colaborarea in domeniul securitatii si al apararii va fi un element crucial al cooperarii bilaterale post-Brexit, si este nevoie de o claritate mai mare cu privire la ceea ce UE si Marea Britanie doresc sa realizeze in acest domeniu.
Guvernul a britanic a publicat saptamana trecuta un plan ambitios care depaseste acordurile UE existente cu tarile terte. Acesta prevede trei piloni distinsi de cooperare: securitatea interna, securitatea externa si o cooperare mai larga pe teme precum securitatea cibernetica, migratia si combaterea terorismului.
In ceea ce priveste securitatea interna, Regatul Unit solicita continuarea accesului la mandatul european de arestare (EAW) si al ordinului european de ancheta (OEA) si la un acord de facilitare a cooperarii prin intermediul agentiilor UE, precum Europol si Eurojust.
De asemenea, solicita “un cadru pentru partajarea si protejarea informatiilor clasificate cu institutiile UE” pentru a continua partajarea capabilitatilor sustinute in prezent de sistemele UE, cum ar fi Sistemul de Informatii Schengen II (SIS II) sau Directiva privind fisele cu numele pasagerilor (PNR) pentru a fi protejat.
Seful de la MI5,(Serviciul Secret de Informatii Intern din Regatul Unit) Andrew Parker, a tinut un discurs in Germania, cerand liderilor europeni sa protejeze “puterea impartasita” a schimbului de informatii dintre Regatul Unit si UE, dupa Brexit, in primul sau discurs din strainatate.
In ceea ce priveste cooperarea externa, Regatul Unit incearca sa depaseasca un acord simplu cu UE privind politica externa, de securitate si aparare, pentru a include cooperarea in domeniul ajutorului pentru dezvoltare, al cercetarii in domeniul apararii, al impartirii capacitatilor militare si al securitatii.
Acesta urmareste continuarea, de la caz la caz, a participarii la operatiunile si misiunile din cadrul politicii comune de securitate si aparare (PSAC) a UE si este dispusa sa contribuie financiar la acestea. Guvernul sustine ca domeniul de aplicare al implicarii Regatului Unit in misiunile UE ar fi “scalabil si proportional” cu capacitatile pe care le contribuie.
defenceimages.mod.uk
Regatul Unit doreste sa “pastreze deschisa optiunea” participarii Regatului Unit la proiectele de cooperare permanenta structurata ale UE (PESCO). Pentru a sprijini coordonarea politicii externe a Regatului Unit si a UE, Regatul Unit sugereaza instituirea unor consultari structurate periodice, inclusiv la cel mai inalt nivel politic.
Propunerea guvernului subliniaza puterea capabilitatilor britanice de aparare si securitate. Marea Britanie este in prezent una dintre cele mai mari puteri militare ale UE si una dintre cele doua state membre cu capacitati de aparare cu un spectru militar complet, avand un arsenal nuclear.
Dar evenimentele recente sugereaza ca UE ezita sa ofere un parteneriat de securitate cu adevarat “special” pentru Marea Britanie. Cel mai bun exemplu este recursul recent privind continuarea participarii Regatului Unit la programul spatial al UE, Galileo.
Galileo este un sistem de navigatie globala prin satelit al UE, care a fost dezvoltat ca o alternativa la GPS-ul american, Beidou-ul Chinei si GLONASS-ul Rusiei.
Regatul Unit a jucat un rol-cheie in dezvoltarea sa si incearca sa mentina accesul la Galileo dupa Brexit si sa continue sa liciteze pentru contracte. De asemenea, doreste sa mentina utilizarea capacitatii criptate a sistemului Galileo, Serviciul Public Reglementat (PRS).
Cu toate acestea, UE a impus o serie de obstacole care ridica intrebari cu privire la realitatea stabilirii unei relatii de securitate fara precedent si ambitioase dintre UK si UE. De exemplu, a introdus o noua clauza de pauza in contracte, permitandu-i sa rezilieze contractele daca furnizorul nu are sediul in UE.
Acest lucru a blocat efectiv companiile din Marea Britanie de a licita pentru contracte chiar si inainte de Brexit prin faptul ca clauza de pauza ar putea fi declansata in mai putin de un an.
Fara indoiala exista si interese economice aici, Franta, Germania si Spania au sa beneficieze de relocarea agentiilor si a expertizei din domeniul spatial. La moment Galileo are o baza de control in Portsmouth care are sa fie relocata intr-o tara din Uniunea Europeana.
Cresterea protectionismului si izolationismului american sub conducerea presedintelui Donald Trump a fortat Europa sa acorde prioritate consolidarii propriilor capacitati de aparare si securitate. Faptul ca europeni cred ca Marea Britanie reprezinta interesele americanilor in Uniunea Europeana nu ajuta la gasirea unei solutii de durata.
Dupa decizia recenta a lui Trump de a se retrage din acordul nuclear al Iranului, cancelarul german Angela Merkel a spus: “Nu mai putem crede ca Statele Unite ne protejeaza, Europa trebuie sa isi ia destinul in propriile sale maini, aceasta este sarcina pentru viitor. “