Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a marcat cea de-a 31-a aniversare a independenței națiunii mici după prăbușirea Uniunii Sovietice printr-un discurs care a inclus o condamnare a invaziei Rusiei în Ucraina și un impuls pentru eventuala aderare a țării la UE.
„Războiul nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei ne arată clar prețul libertății”, a spus ea unei mulțimi pe 27 august în Piața Marii Adunări Naționale din capitala Chișinău.
„Războiul se va încheia și vom putea să ieșim din aceste crize mai puternici, mai rezistenți”, a spus ea, vorbind alături de premierul Natalia Gavriliță și Igor Grosu, președintele parlamentului.
RFE/RL’s Moldova Service a scris :
Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, are o graniță lungă cu Ucraina și găzduiește sute de mii de refugiați ucraineni de la începutul invaziei neprovocate de către Moscova a Ucrainei.
Rusia are aproximativ 1.500 de militari în regiunea separatistă a Moldovei, susținută de Moscova, Transnistria, o fâșie de pământ cuprinsă între Moldova și Ucraina.
În ultimele luni, separatiștii transnistreni au susținut că Kievul a orchestrat ceea ce ei pretindeau că sunt împușcături, explozii și incursiuni cu drone, stârnind temeri că Moldova ar putea fi atrasă în conflictul din Ucraina.
Parlamentul Republicii Moldova a votat pe 28 iulie prelungirea stării de urgență cu 60 de zile, după ce guvernul a declarat că încă are nevoie de puteri speciale pentru a face față consecințelor invaziei Ucrainei de către Rusia.
Gavrilita le-a spus parlamentarilor ca exista riscuri continue pentru securitatea energetica si a frontierelor si necesitatea de a gestiona fluxul de refugiati din Ucraina.
“Riscurile pentru Republica Moldova din cauza războiului din Ucraina rămân mari. Guvernul are nevoie de puteri suplimentare”, a spus Gavrilita la acea vreme. Prelungirea a intrat în vigoare pe 8 august și va continua până pe 8 octombrie.
În iunie, Uniunea Europeană a convenit în mod oficial să facă pasul „istoric” de a face Moldova și Ucraina candidați la aderarea la UE, pe fondul denunțurilor amare ale Moscovei cu privire la intențiile celor două țări de a adera la bloc.
În discursul său de Ziua Independenței, Sandu, o fostă oficială a Băncii Mondiale pro-occidentală, educată în SUA, a spus că „anul acesta, Moldova a devenit țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Moldova poate deveni cu adevărat puternică, capabilă să-și apere cetățenii. numai în familia țărilor europene”.
„Dacă unii întreabă la ce sunt folosite libertatea și democrația atunci când prețurile cresc, le vom răspunde: libertatea noastră ne face mai puternici, ne dă voce, demnitate și putere, ne face să stăm drept, să nu ne temem și să judecăm după propriul nostru interes, nu la dictatul cuiva din afară”, a spus ea mulțimii.
În cadrul Consiliului European din 23 iunie 2022, liderii UE au acordat Moldovei statutul de candidat UE. În acest context, au invitat Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condiţiilor specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Republicii Moldova.
Consiliul European a purtat o discuție strategică pe tema „Europa mai largă”, referitoare la relațiile UE cu partenerii săi din Europa. În acest context, liderii UE au discutat și o propunere de lansare a unei comunități politice europene.
Discuția a fost ghidată de întrebările „ce, cine și cum?”. Scopul „Europei Largi” este de a oferi o platformă de coordonare politică țărilor din Europa cu care UE are relații strânse. Acest lucru va contribui la stimularea cooperării și la abordarea problemelor de interes comun pentru a consolida securitatea, stabilitatea și prosperitatea în Europa.
Un astfel de cadru nu ar înlocui politicile și instrumentele existente ale UE, inclusiv extinderea UE, și va respecta pe deplin autonomia decizională a UE.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
Consiliul European a reiterat că sprijină ferm Ucrainei și că UE va continua să ofere un sprijin puternic pentru reziliența generală economică, militară, socială și financiară a Ucrainei, inclusiv ajutorul umanitar.
Siguranța civililor și crimele de război
Liderii UE au condamnat cu hotărâre atacurile fără discriminare ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și au reiterat că dreptul internațional umanitar trebuie respectat.
Liderii au subliniat că ucrainenii, în special copiii, care au fost îndepărtați cu forța în Rusia, trebuie să li se permită imediat să se întoarcă în siguranță.
Aceștia au subliniat că Rusia, Belarus și toți cei responsabili pentru crime de război și pentru celelalte crime grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional.
Asistența umanitară
UE a alocat 243 de milioane de euro în asistență umanitară pentru a ajuta civilii afectați de războiul din Ucraina. Aceasta include 230 de milioane de euro pentru Ucraina și 13 milioane de euro pentru Moldova.
Mecanismul de protecție civilă al UE
Moldova a activat Mecanismul de Protecție Civilă al UE pentru a sprijini ucrainenii care sosesc în țara lor. Statele membre UE au oferit diverse asistențe Moldovei, inclusiv adăpost, truse de igienă și generatoare de energie.
Asistență macrofinanciară
Având în vedere agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și efectele sale dăunătoare și asupra stabilității economice și financiare a Republicii Moldova,
Consiliul a decis la 4 aprilie 2022 să ofere o nouă operațiune de asistență macrofinanciară în valoare de 150 de milioane EUR sub formă de împrumuturi și granturi către în beneficiul Republicii Moldova. Se preconizează că plățile vor începe rapid. Acesta va consta din trei tranșe care vor fi lansate între 2022 și 2024.
Acordul Frontex
UE a semnat un acord de statut cu Moldova privind activitățile operaționale desfășurate de Frontex. Acordul va permite Frontex să asiste Moldova în gestionarea frontierelor prin desfășurarea de echipe capabile să ofere sprijin autorităților moldovenești în sarcini precum înregistrarea și controalele la frontieră.