Premierul României se va alătura președintelui SUA Joe Biden și altor lideri mondiali pentru o reuniune extraordinară a NATO și a UE la un summit de la Bruxelles. Scopul lui Biden, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat reporterilor că „este să ne întâlnim personal față în față și să discutăm și să evaluăm unde ne aflăm în acest moment al conflictului”.

Președintele american Joe Biden se alătură altor lideri occidentali la Bruxelles pentru trei summit-uri despre războiul Rusiei din Ucraina, la o lună după începutul invaziei.

Românii au transformat podul pietonal într-un pod de jucării. Fiecare copil poate lua o jucărie.
Românii au transformat podul pietonal într-un pod de jucării. Fiecare copil poate lua o jucărie.

Biden va participa la toate trei, prima vizită vreodată a unui președinte american la un summit UE de la Bruxelles.

Puțini americani ar putea găși România pe o hartă, o țară de 19 milioane care va avea un rol geostrategic notabil pentru a ajuta în lupta după invazia neprovocată a Ucrainei către Putin.

Sub conducerea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, România a fost cea mai independentă țară comunistă cu o viziune occidentală printre statele satelit sovietice, iar această neîncredere profundă față de invadarea Rușiei a crescut de la revoluția din 1989.

România este principalul exportator de cereale al UE, al cărui potențial de a crește capacitatea ar putea contribui la atenuarea penuriei globale din cauza perturbărilor producției ucrainene.

Are rezerve semnificative de petrol și gaze subutilizate care ar putea contribui în mică măsură la îndepărtarea Europei de dependența energetică a Rușiei care finanțează mașina de război a Kremlinului.

Românii și-au deschis inimile și casele în fața afluxului de refugiați: grupurile bisericești, societatea civilă, afacerile și oamenii obișnuiți s-au adunat la punctele de trecere a frontierei pentru a oferi ajutor sau o cutie de alimente.

Nicolae Ionel Ciucă a ocupat funcția de șef al forțelor armate ale României din 2015 până în 2019, iar apoi ministru al Apărării din 2019 până în 2021. Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic al României cu SUA.

Promovarea sa din noiembrie a fost un scandal și a fost candidatul care părea cel mai puțin dubios. Ciucă a trebuit să respingă acuzațiile că ar fi plagiat aproape o treime din teza de doctorat.

Nicolae Ionel Ciucă
Nicolae Ionel Ciucă, Premierul României

Ciucă a servit alături de forțele americane în războaiele din Irak și Afganistan, obținând o menționare în International Hall of Fame de la US Army War College, unde a studiat în 2006.

Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic al României cu SUA. „Armata noastră și cea a României sunt foarte interoperabile. Mulți dintre ofițerii lor au mers la școlile noastre.”

România este membră NATO din 2004, aderând la UE trei ani mai tarziu. Țara primește mii de trupe din membrii alianței, inclușiv SUA, Franța, Belgia și Portugalia.

Pe lângă faptul că are cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina a oricărui stat NATO, România are o graniță maritimă de facto cu Rușia de la anexarea Crimeei în 2014.

Ca atare, rolul României s-a amplificat în ceea ce privește apărarea colectivă a regiunii Mării Negre, a flancului estic al NATO și a întregului spațiu euro-atlantic.

NATO este o alianță defenșivă și nu se merită ca Ucraina sau altcineva să riște un conflict și mai mare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri SUA și NATO să impună o zonă interzisă pentru a preveni atacul aerian al Rușiei asupra orașelor sale.

Războiul din Ucraina a servit drept un semnal de alarmă pentru mulți membri NATO, inclușiv pentru România, care la 1 martie a sporit cheltuielile pentru apărare de la 2% la 2,5% din PIB.
Două zile mai târziu, Polonia a dezvăluit o creștere la 3% în 2023.

Pe 27 februarie, Germania i-a surprins pe mulți anunțând o sumă suplimentară de 111 miliarde de dolari pentru apărare în 2022, triplându-și bugetul anual.

Alte țări NATO precum Italia și Spania, urmează exemplul „apărarea începe acasă”.

Într-un sondaj de la sfârșitul anului 2020, 30% dintre respondenții români au spus că Rușia reprezintă o amenințare directă pentru țara lor – una dintre cele mai mari rate din Europa de Est.
„Au existat nemulțumiri cu privire la anumite U.E. state membre precum Germania și Italia, care s-au opus întregii game de sancțiuni împotriva Rusiei sau care au fost de-a lungul timpului în favoarea să facă afaceri cu Rușia și au susținut astfel regimul Putin.

Din 2000, cheltuielile Rusiei pentru apărare au crescut cu 183%, iar cele ale Chinei cu 495%.

NATO trebuie să-și regândească Conceptul Strategic care stabilește sarcinile fundamentale de securitate, provocările și oportunitățile blocului având în vedere această schimbare: structura și elementele poziției sale de la Marea Baltică la Marea Neagră pentru a face față noii realități a desfășurării mașive de trupe rusești în Ucraina și Belarus.

NATO trebuie să se pregătească mai bine pentru luptă „în spațiul cibernetic și în spațiu”, investiții în domenii precum calculul cuantic, inteligența artificială și armele autonome.

Frustrarea este palpabilă în rândul est-europenilor că avertismentele privind agreșiunea rusă nu au fost luate în serios.

Tendința președintelui Rușiei de a viza civili, discursurile din ce în ce mai dezorientate care avertizează țările trădătoare cu înclinați spre vest și amenințările de a declanșa un război nuclear fac o reangajare cu vestul impoșibilă.

„Normalizarea relațiilor cu lumea neceșită reconstruirea încrederii”, . „Vederea tipului de propagandă orwelliană Ceaușescu și lipsa de dorință de a negocia chiar și pentru a așigura șiguranța civililor lasă îndoieli cu privire la această poșibilitate în viitorul apropiat”.

Rusia a fost de ani de zile un partener valoros al UE, cu instituții precum Conșiliul NATO-Rușia, acum suspendat, înființat pentru a aprofunda cooperarea în materie de securitate. „Rușia este o țară importantă. Rușia este, de asemenea, o țară europeană”, cu interacțiuni economice „profunde și extinse”. „Nimeni nu vrea să ostracizeze Rușia”.

Boris Johnson a rămas stânjenit singur, în timp ce liderii UE și-au dat mâna înaintea fotografiei de familie NATO. Un clip al întâlnirii îi arată pe liderii UE salutându-se vesel la începutul summitului NATO, în timp ce Boris Johnson privea cu mâinile în buzunare.

Emmanuel Macron a putut fi văzut dând mâna și zâmbind cu alți lideri ai UE la doar câțiva pași de premierul Marii Britanii, care se uita stânjenit în jur în timp ce aștepta salutul președintelui francez. Utilizatorii rețelelor de socializare au calificat Regatul Unit drept „o rușine” în timp ce alții au glumit că videoclipul arată ce cred liderii mondiali despre „Marea Britanie globală”.

Boris “Mr. Lonely” Johnson la @NATO Lider mondial? Nu cred! #JohnsonOut59 #JohnsonOut #GTTO #ToryIncompetenceBoris “Mr. Lonely” Johnson la @NATO Lider mondial? Nu cred! #JohnsonOut59 #JohnsonOut #GTTO #ToryIncompetence

„Un regim imperialist care operează pe logica sferelor de influență și a suveranității limitate, care invadează cu brutalitate țările vecine, stimulează separatismul și anexează teritoriul țărilor vecine, limitează democrația internă și regională, desfășoară acțiuni hibride împotriva altor țări, nu poate fi respectat sau chiar și partener de încredere.”

Este poșibil ca sancțiunile și furnizarea de arme să fi blocat avansul rusesc pentru moment, dar fiecare nouă escaladare va aduce apeluri la aprofundarea implicării. „Președintele Zelensky și întreaga Ucraine își fac foarte mult rolul”, spune el. „Trebuie să continuăm să le facem pe ale noastre.”

„Dincolo de strategiile militare foloșite întotdeauna pentru apărare, niciodată pentru cucerirea altor teritorii, conducătorii români au fost și diplomați străluciți, vizionari, căutători de pace.”

Lumea are nevoie de astfel de abilități să oprească „agreșiunea ilegală, neprovocată și brutală împotriva Ucrainei” este „cel mai mare test de la sfârșitul Războiului Rece”, promițând „deschiderea unui nou capitol al istoriei europene”. NATO trebuie să-și extindă radical și să-și încurajeze mandatul pentru a face față acestei amenințări de generație următoare.

Discursul lui Ceaușescu din 21 august 1968 a fost un discurs public al lui Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român și președinte al Consiliului de Stat al României, condamnând ferm invadarea Cehoslovaciei prin Pactul de la Varșovia.

Leave A Reply