Cea mai celebra organizatie de stiri din lume a murit. E greu si dificil sa mai ai incredere in BBC cand ei au facilitat Brexit prin a promova zelotii anti-europeni sub pretentia ca fiecare jihadist anti-european are dreptul la cuvant , chiar daca minte de ingheata apele.
BBC care reprezenta Regatul Unit (care de fapt este cunoscuta ca Anglia) nu mai inspira incredere. Felul in care BBC a prezentat Brexit la populatia britanica este o eroare grava.
Nigel Farage bate un record de cate ori a aparut la emisiunea Question Time in timp ce afirma ca media si elita britanica nu vorbeste despre strainii care fura joburile de la englezi si ca persoane ca el nu au air time.
Cand canale de televiziune comerciale au curajul sa spuna la politicenii britanici in fata ca sunt mincinosi, BBC cere mai multi bani in taxe de la populatie si ameninta lumea cu puscarie daca nu platesc licenta TV.
Suna incredibil, dar BBC a faciliat Brexit folosind banii de la peste 3 milioane de europeni.
Watch the full interview here: https://t.co/iNGQpruFQ0
— Channel 4 News (@Channel4News) April 5, 2019
Jurnalistii de la BBC folosesc plaforma lor pentru reclame precum Camelia Sucu, o individa care nu are nicio o legatura cu Revoluția Română din 1989. Articole de genul asta sunt clasate la rubrica plug-in , folsind un articol care pare logic pentru a face reclama la o companie sau individ.
Schema nu este unica la BBC, Daily Mail, The Sun, Daily Telegraph , etc – toti fac bani prin articole platite,
Ce urmeaza mai jos, este ilegal, nu avem copyright la textul care apartine de BBC. Insa avem dovada ca am platit licenta TV.
“Românii nu doreau propagandă – cei mai mulţi simpatizau deja cu puterile aliate – ci ştiri şi comentarii rezonabile în limba lor”.
Ivor Porter, lector de engleză la Bucureşti, înainte de război
Serviciile externe ale BBC, care transmit în peste treizeci de limbi, s-au născut la sfârşitul anilor ’30 prin extinderea Serviciului Imperial, înfiinţat în 1932, care transmitea în engleză şi arabă.
Pe măsură ce norii prevestitori de război acopereau tot mai mult cerul Europei, BBC-ul înfiinţa noi servicii în limbi străine. Obiectivul era dublu: pe de o parte să contracareze propaganda Germaniei naziste şi a aliaţilor ei, pe de alta să prezinte lumii o imagine cât mai aproape cu putinţă de realitate.
În august 1939, Ministerul de Externe de la Londra a cerut pentru prima dată BBC introducerea unor buletine de ştiri în limbile română şi maghiară. Acestea aveau să devină în scurtă vreme o importantă sursă de ştiri despre situaţia de pe front.
bbc
Demersurile în vederea înfiinţării redacţiei în limba română s-au concretizat după izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Imediat după intrarea Marii Britanii în război, Foreign Office-ul a cerut introducerea unui buletin de ştiri în limba româna.
Au fost în grabă identificate câteva persoane, vorbitori nativi de limbă română, care se aflau în Marea Britanie şi care au început pregătirile pentru emisie.
La 12 septembrie 1939, BBC emitea, pentru prima dată, în limba română. În primul an se transmitea un singur buletin de ştiri pe zi, de 15 minute. Redacţia în limba română era, la început, extrem de mică, îşi aminteşte Ion Raţiu care, pe atunci, lucra în cadrul Legaţiei României la Londra.
La început au fost transmise doar buletine de ştiri. Ulterior, acestea au fost amplificate, şi au început să fie difuzate şi comentarii politice, note diplomatice, chiar şi programe culturale.
Iată ce îşi aminteşte Liviu Cristea, unul dintre primii crainici ai postului, despre cum şi-a început activitatea:
“M-am alăturat echipei româneşti de la BBC în toamna anului 1939, la 4 săptămâni după începerea emisiunilor. Din echipă făceau parte Niculae Gheorghiu, funcţionar al Băncii Naţionale, care se afla la studii de specializare în Londra, pe urmă profesorul Ion Podea, profesor de istorie, care se afla pentru cercetări în Marea Britanie, Jose Campus, care era un tânăr absolvent de liceu dar care se înscrisese la Politehnica de la Londra şi eu însumi, Liviu Cristea, avocat, aflat la studii de drept comparat la Legal Council de la Londra.
Echipa a luptat cu greutăţile alcătuirii unei redacţii de ştiri şi de comentarii. Misiunea noastră era să tălmăcim textele pentru ascultătorul din România – o misiune destul de delicată fiindcă ce trebuia să reiasă foarte clar era politica oficială a guvernului britanic.
Nu era vorba de a exprima o politică românească, nici să menajăm susceptibilităţi regale în ţară, ci de o redare cât mai clară a ştirii şi a punctului de vedere britanic.
Ce merită să fie subliniat este că această echipă de la începutul serviciilor europene ale BBC-ului avea oarecum misiunea să deschidă un nou drum şi aici a fost greutatea fiindcă nu dispuneau de prea multă experienţă nici englezii ca atare şi nici noi, cei din redacţie, care nu eram de meserie ziarişti şi care pe lângă faptul că trebuia să ne improvizăm în acel moment în comentatori, în interpreţi ai ştirilor din lumea apuseană, trebuia în acelaşi timp să ne închegăm oarecum şi un spirit de redacţie.
Să nu uităm decalajul ăsta între ce era radioul atunci şi ce este în ziua de astăzi. Atunci era singurul mijloc pe care îl avea România de a se păstra în legătură cu evenimentele internaţionale, cu punctul de vedere occidental în acest război”.
Unul dintre primii ascultători ai noului post de radio în limba română a fost Ivor Porter, un englez care se afla pe atunci în România. Într-un interviu acordat secţiei române a BBC în 1979, Porter îşi amintea:
Prezentator
“În septembrie 1939 eram lector la Universitatea Bucureşti. A fost o lună plină de evenimente dramatice. Războiul fusese în cele din urmă declarat şi la câteva zile după ce îşi începuse transmisiunile, serviciul român a relatat asasinarea de către garda de fier a lui Armand Călinescu, ultimul prim ministru puternic simpatizant al puterilor aliate.
În decurs de numai câteva luni, presa, radioul şi jurnalele de actualităţi prezentate în cinematografe erau dominate de agenţia oficială de ştiri a Germaniei, DNB. Legaţia Britanică se mulţumea să circule un buletin în engleză prietenilor săi.
Aşa că românii au început şi au continuat pe perioada războiului să asculte serviciul român al BBC-ului. Nu doreau propagandă – majoritatea simpatizau deja cu aliaţii occidentali – ci ştiri şi comentarii rezonabile în limba lor”.
După ce România s-a alăturat Germaniei naziste şi a intrat în război cu Marea Britanie, Porter a fost paraşutat în România pentru a intra în contact direct cu liderul Partidului Naţional Ţărănesc, Iuliu Maniu, cel mai important om politic din România. Porter a fost arestat de regimul Ion Antonescu şi a petrecut 8 luni în închisoare.
Ivor Porter notează într-un volum de amintiri publicat la Londra, că atunci când deţinuţilor li s-a permis să aibă un radio, el a reconectat bobina pentru unde scurte ca să poată recepţiona BBC-ul, ale cărui transmisiuni în româneşte erau ascultate şi de deţinuti şi de gardieni.
http://www.bbc.co.uk/romanian/specials/168_bbcro_istorie/index.shtml