Relațiile dintre Rusia și Regatul Unit din punct de vedere istoric nu au fost niciodată simple. În ultimii ani, relația noastră politică s-a caracterizat prin instabilitate și volatilitate, prin schimbări bruște de la relativ bună la ostilitate deschisă.

Din păcate, aceasta pare să reflecte starea generală a relațiilor noastre cu Occidentul istoric. Incapabil să renunțe la pretenția sa de adevăr universal în afacerile internaționale, Londra s-a poziționat în avangarda unor astfel de complicații.

În prezent, relațiile ruso-britanice trec prin vremuri grele. Oricare ar fi realizările pozitive din ultimii ani, acestea au fost subminate substanțial de proiecția de către Londra a diferențelor noastre cu privire la Ucraina, Crimeea și Siria în chestiuni bilaterale.

Trebuie să recunoaștem că în acest moment dialogul politic ruso-britanic este inexistent.

Londra a înghețat unilateral toate formatele bilaterale de cooperare interguvernamentală care și-au dovedit valoarea: Dialogul Strategic „2+2” cu participarea miniștrilor de Externe și a Apărării, Dialogul Energetic la Nivel Înalt, Comitetul Director Interguvernamental ruso-britanic pentru comerț și investiții și Comitetul mixt Regatul Unit-Rusia pentru știință și tehnologie.
Consultările regulate între ministerele de externe au încetat de fapt. Guvernul britanic se angajează într-o retorică ostilă care face parte din documentele oficiale britanice.

Afirmațiile nu sunt noi, dar principalul punct comun din spatele lor este natura iresponsabilă și nefondată a acuzațiilor împotriva Rusiei.Ideea de protecție a ordinii mondiale sună deosebit de cinic din partea primului ministru britanic. Este suficient să amintim acțiunile agresive ale Regatului Unit în Irak și Libia care au dus nu la întărirea dreptului internațional, ci la numeroase victime și suferințe a milioane de oameni și destabilizarea unor regiuni întregi.

În același timp, Londra arată o neînțelegere fundamentală a proceselor actuale din lume și a esenței ordinii juridice internaționale bazate pe Carta ONU pe care Regatul Unit promite să o protejeze.Societatea britanică nu trece în prezent prin cea mai bună oră din cauza procesul în curs de ieșire din UE și diviziunile interne. Este de înțeles că un inamic extern este extrem de necesar pentru a distrage atenția publicului pentru care rol a fost aleasă Rusia.

Este profund regretabil, mai ales acum că Regatul Unit, având în vedere ambiția sa de a se transforma într-o „Britanie globală”, ar beneficia de o politică externă multidirecțională, pragmatică și eficientă.

O astfel de abordare ar oferi Regatului Unit oportunități suplimentare pe piețele emergente, precum și ar consolida poziția sa globală prin dezvoltarea dialogului cu alte țări. Calea confruntării aleasă de Londra este puțin probabil să contribuie la atingerea acestor obiective.
Sprijinul Marii Britanii a regimului de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, puternic criticat de antreprenorii britanici care desfășoară afaceri în Rusia, este nu numai inutil, ci și contraproductiv.

După ce au inclus în lista de sancțiuni președinții Adunării Federale și alți reprezentanți ai ramurii legislative ruse, britanicii au făcut imposibilă menținerea unor contacte interparlamentare regulate.

Sancțiunile antiruse sunt acum impuse presei noastre pe fondul discuțiilor UE privind „necesitatea de a contracara propaganda rusă”.
Nici Londra nu este pregătită să renunțe la sancțiunile sale în ceea ce privește vizele pentru oficialii ruși, introduse mai devreme.

Britanicii refuză în continuare să restabilească pe deplin contactele dintre serviciile speciale, ceea ce a fost dăunător pentru cooperarea ruso-britanica în combaterea terorismului.
Comitetul de anchetă al Rusiei și-a încetat participarea la „ancheta publică” pentru singurul motiv că ancheta nu era transparentă și politizarea finală a acțiunilor legale întreprinse. Aceste temeri s-au dovedit adevărate. Considerăm cazul Litvinenko și modul în care a fost rezolvat o provocare flagrantă a autorităților britanice.

Partea rusă nu va accepta niciodată nimic la care s-a ajuns în secret și pe baza probelor netestate într-o instanță publică. Considerăm întreaga situație ca o încercare de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei în legătură cu diferențele existente cu privire la o serie de probleme internaționale.

Pentru noi este absolut inacceptabil ca raportul să concluzioneze că statul rus a fost implicat în vreun fel în moartea domnului Litvinenko pe teritoriul britanic.
Fară dovezi, cu acuzații oficiale privind implicarea statului rus de-a lungul unui număr de ani, nu poate exista prea multă deschidere și transparență în acest caz.

Doar adevărul și procesul echitabil ar putea ajuta la depășirea acestui iritant artificial în relația ruso-britanica.
Este de la sine înțeles că deplângem profund modul în care guvernul britanic a ales să rezolve acest caz, adică o văruire a serviciilor sale speciale pe cheltuiala noastră.
Bineînțeles, nu poate să nu afecteze în continuare relația noastră bilaterală într-un mod serios.

Totodată, autoritățile britanice nu se grăbesc în ceea ce privește executarea cererilor Parchetului General de extrădare a cetățenilor ruși, care sunt cercetați penal în Rusia (în prezent – peste 40 de cereri), în principal pentru infracțiuni economice.

Ca urmare, imaginea relațiilor noastre bilaterale se reduce la un fel de mini-agenda constând din chestiuni tehnice minore, în primul rând probleme de viză.
Una dintre câteva pagini strălucitoare din relația noastră este activitatea sistematică a Ambasadei privind prezentarea medaliilor Ushakov veteranilor britanici ai convoaielor arctice.

O serie de ceremonii, organizate în multe regiuni britanice și la care au participat autoritățile locale, au arătat că există încă o atitudine cu adevărat pozitivă față de Rusia, precum și că se păstrează amintirea luptei noastre comune împotriva fascismului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În total, 3373 de veterani britanici au primit medalia Ushakov.

În ciuda reticenței Londrei oficiale de a aborda problema normalizării relațiilor bilaterale cu Rusia într-un mod constructiv, reprezentanții parlamentului britanic și-au exprimat în mod constant dorința de a dezvolta contacte cu omologii lor ruși.

De exemplu,Salutăm reînființarea Grupului parlamentar al tuturor partidelor pentru Rusia. Sperăm că această decizie va contribui la restabilirea unor contacte parlamentare neprețuite între țările noastre, care ar putea contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale în ansamblu.

Legăturile interregionale au fost, de asemenea, semnificativ afectate de complicațiile din relațiile noastre politice. Numărul de vizite oficiale la acest nivel a fost redus drastic.
Dialogul este susținut în principal prin comunitatea de experți și societatea civilă. În acest context, contactele interpersonale, legate în primul rând de cooperarea dintre regiunile rusă și britanică, inclusiv orașele gemene, au căpătat o importanță deosebită.

Contactele în domeniul cooperării culturale au avut o contribuție pozitivă la relația noastră bilaterală generală. Succesul în acest domeniu a confirmat că publicul și comunitatea culturală britanică este pregătită pentru un dialog direct și imparțial, în ciuda conjecturii politice predominante.

Expoziția „Rusia și artele. Epoca lui Tolstoi și Ceaikovski” din Galeria Națională de Portret, care a avut un mare succes, a oferit publicului britanic ocazia de a vedea capodopere împrumutate de la Galeria de Stat Tretiakov din Moscova. Unele dintre ele nu au mai fost prezentate niciodată în afara Rusiei.

Leave A Reply